Ultima săptămână de concediu. Cu o zi înainte de plecare abia am decis unde să vin… şi probabil căutarea m-a dus exact acolo unde avea nevoie sufletul meu hărţuit de oboseală, lipsit de inspiraţie, linişte şi solitudine. În Transilvania, mai exact în satul Criţ, o mică localitate săsească, un sătuc desprins din poveşti, unde o dată la o oră auzi pietrele zburlindu-se sub roţile maşinilor şi mai des căruţele cu clopoţeii cailor sunând uşor.

Liniştea tocmai face gălăgie… dacă e posibil aşa ceva?, da, auzi chiar cum foşneşte ţesătura de pe pernă. De asta aveam nevoie, şi mă bucur că intuiţia m-a adus aici, în locul unde un suflet de femeie a înviat o gospodărie săsească dărăpănată şi a transformat-o într-o pensiune specială, în care i-a reuşit să readucă stilul original în decorul camerelor şi confortul modern pentru comoditatea şi plăcerea oaspeţilor.

E un concept diferit de pensiune, de fapt aici vii să trăieşti o aventură culinară, antrenându-ţi gusturile cu bucătăria cu specific transilvănean. Mihaela Podolsky adoră să gătească, tocmai de asta realizează aici şi cursuri de gătit – iar ceea ce numeşte Transylvania Culinary Academy, şansa de păstra vii reţete aproape uitate combinate cu reteţe moderne.

Poza_12

Poza_11

Poza_17

Poza_08

Poza_01

Poza_02

Poza_03

Poza_06

Poza_09

Poza_10

Poza_13

Poza_14

Poza_15

În prima seara m-a hrănit cu miel la ceaun, după o reţetă ungurească combinată cu cea a ciobanilor români. Eu cea, care a uitat când a mâncat ultima dată miel, nici la Paşte, gătit de mama, nu mă dau în vânt după el, iată că aici am lins farfuria şi degetele. Am lăsat furculiţa şi cuţitul deoparte şi mi-am cerut voie să mănânc aşa cum simt. Din grădina proprie a murat şi primii castraveţi – nişte gustoşenii care completau cartofii şi mielul la ceaun. (nu am reuşit să fac poze că prea flămândă şi prea bine mirosea mâncarea)

După ce a aranjat masa cu mult gust, Mihaela a luat cina cu mine şi am descoperit o poveste de viaţă care să îmi dea aripi, să îmi arate că oricând poţi renunţa la ceva pentru a face şi altceva în viaţă.Timp de 18 ani Mihaela a fost trainer de dezvoltare personală şi a ţinut lecţii în toată lumea, SUA, Marea Britanie, Israel, însă atunci când a simţit că vrea să fie implicată mai mult în acest proiect a renunţat cu seninătate şi fără grabă s-a apucat de Convivium Transilvania.

Poza_18

DSCF3481

Poza_19

Fiind artist plastic ea a pus pe foaie toate planurile, culorile. A studiat foarte bine zona şi s-a inspirat din vechile case săseşti, voind să creeze un spaţiu unde trecutul şi prezentul să ne ofere nouă, călătorilor şansa să trăim în istorie – acum. De toate s-a ocupat personal, a găsit un tâmplar din zonă care a redat în mobila nouă – suflul vechi şi tradiţionalul specific zonei. Sopronul vechi l-a întărit şi l-a transformat într-o mega bucătărie în care ţine cursurile sale şi îşi hrăneşte oaspeţii. Face câte 7-8000 de paşi de zi, exact cât are nevoie organismul uman pentru a funcţiona bine. M-au cucerit mesele din lemn masiv. Erau resturile di şopron, iar tâmplarul le-a unit pentru că aşa lemn de stejar era păcat să fie aruncat pe `foc. Veselă aleasă cu gust, miros gustos şi senzaţia că eşti primit te fac să te simţi împlinit în aşa vacanţă.

Atât gust şi bun simţ, demult nu am întâlnit. O femeie caldă care găteşte calm, te hrăneşte în farfurie şi în suflet. Aşezată la masă cu ea, aveam impresia că e o nouă prietenă pe care începi să o cunoşti şi să îţi dai seama că atât de bine te simţi în compania ei. Şi starea asta de bine nicidecum nu a venit de la cele 30 gr de ţuică de prune pe care le-am luat înainte de masă.:)

Poza_21

Zilele următoare voi explora împrejurimile. Voi ajunge la biserica fortificată din sat, turnul căreia îl văd de pe terasă. Pe jos sau cu bicicleta sper că voi ajunge în Viscri, sătucul de care s-a îndrăgostit Prinţul Charles şi în care are câteva proprietăţi e doar la 8 km depărtare aşa că o plimbare în care îmi voi umple plămânii cu aer curat de munte sigur îmi va prinde bine. Şi în Sighişoara îmi voi face drum. E la doar 30 km şi am un chef nebun să umblu singurică pe străduţele medievale.

Dacă aţi vrea şi voi să trăiţi o vacanţă aici vă puteţi documenta aici pe pagina oficialăde facebook

sau pe site-ul oficial http://www.convivium-transilvania.ro/

Voi reveni … cu scrisori

Te-ar interesa și:

Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Ultimele articole

Ce simte o mamă? Extremele...

De câte ori v-ați simțit vinovate că nu ați f...

Va fi magic la DORFEST, ven...

Ce planuri aveți pentru acest Weekend? Pentru a s...

O mamă singură, cu 2 copi...

Demult nu am cerut ajutorul vostru. Dar, aflând d...

Participă la Miss Naturale...

Motivată fiind de recaţiile voastre pozitive, î...

Facebook